joi, 1 mai 2008

Aici


Pur si simplu... asa


Fara nume si fara contur. Aparent, un voal de o culoare dulce il imbratiseaza. La o privire mai atenta, un voal de funingine care elimina undele pastelate ce plutira incet in aer pana atunci. O casa de cultura, dar unde teatrul este mort in centru. Un centru arhiplin: magazine de menaj, de pantofi, masini, o toneta cu inghetata in timpul verii, un magazin chinezesc. Trei parcuri cu banci din culori vii, atat de vii incat prima ploaie afiseaza un poster ruginit peste lemnul lor. O sosea lunga. Aceeasi sosea care isi divide sufletul, il ramifica, il vopseste in prea multe nuante de gri - petrol, pentru ca in cele din urma sa se reintregeasca: drumul spre un alt oras.

Un cer prea albastru marcheaza blocurile patate de soare, de graffiti, de ploaie, de timp. Case cu acoperisuri acoperite de un strat subtire de praf alb marcheaza iarba, verdele crud. Culori stridente, mult prea stridente pentru acel orasel, cuprind ronduri cu flori, stropite parca si ele in graba cu portocaliu, mov si alb. Cutii de acadele, cutii de tigari, cutii simple, cutii albe, sticle ciobite, toate aruncate in raul de la marginea orasului. Macar sunt colorate. Apa prea curata marcheaza prezenta lor acolo in fiecare clipa, insa... prea evident pentru a fi observat. Cladiri vechi, cladiri noi, acelasi aer de timp lovit de soare in fiecare an. Si inca un an... si inca unul.

Cea mai ingusta strada din orasel, cu cele mai multe magazine cu agrafe, cu cele mai multe boutiq-uri parfumate, cu cele mai multe locuri de a cumpara suveniruri din hartie sau lemn este inghesuita. Magazine, masini, oameni, blocuri, iarba, cosuri de gunoi, plopi de cel putin 4 metri, drumuri inguste printre blocuri, culori reci si culori divine. Prea multe lucruri lugubre si lirice in acelasi loc. Prea multa poezie si estetica a uratului.
Mai mult decat poate duce oraselul cu blocuri patate de soare.

Niciun comentariu: